devorează-mă cu muşchii tăi pulsând sub inimă. muşcă-mi împotrivirea din gânduri,a morţii este viaţa noastră şi moartea prin carne şopteşte. conturează-mă,mută de cărbunele pe care mi l-ai încins în tâmple. zbate-mă în aripile-ţi nude.
cum totul e sfârşit. decât un fir. atât. un fir. brută. îl aştept pe mâine,pentru azi. un mâine pocit.
de ce nu am mai scris? ca involuţia mea să-mi evolueze sub tâmple,presupun. sau poate reţelele nu-mi merită sufletul.
mi-au spus să renunţ la punctul de după titlu,şi îi ascult,plictisită.un ou într-un ou şi toată lumea face omletă.
